November 19, 2009 at 6:26 pm (Life)
Nu stiu unde ma aflu.
Nu stiu ce vreau de la altii.
Ma complac in depresii.
Ma sinucid interior in fiecare zi.
Ma testez. Oare inca, as mai putea suporta durere?
Nu imi face bine durerea.
Nu vreau sa imi fie bine.
Nu (mai) vreau sa le fie bine miseilor. Nu merita nimic.
Nu merita nici macar sa ii bag in seama.
Mai pot sa imi injectez durere in corp. Nu ma doare.
Jur.
October 30, 2009 at 3:21 pm (Life)
Late at night, when you’re eyes are wide shut, when you crave a bit of nap, wanting to let go of that so long and unhealthy insomnia, sometimes, your hands may come together.
Remember the times you were a little child. Way back then, you might have gone to church a couple of times. You may have seen there people down on their knees, with their hands in the ground, whispering. And after the whispering was over, a stream of tears rolling out of their eyes. You might have assumed that they “WANTED SOMETHING, AND COULDN’T OBTAIN IT”.
Now , I tell you, if you want to say a prayer, then you have to understand that its receiver is not GOD ( or any other deity ) . It’s YOU.
You are the one who grants yourself permission to open your heart and throw out the darkest thoughts that blur your mind. Your are the one who forgives himself ( or herself ) for anything bad you did , because now , saying it, you admit you were wrong, you understand the negative impact that act did on yourself, and you clean yourself of it.
Going to church makes the prayer come more easily, but it can be done just as effective anywhere else. The prayer is not a message / request sent to God. It’s a permission to forgive yourself, to heal yourself of negative vibes that are affecting you.
When you say a prayer, close your eyes, and imagine that right in front of you is… YOU.
Confess yourself. Forgive yourself.
October 11, 2009 at 6:52 pm (Life)
E atat de ciudat si de fascinant sa iti imaginezi o chestie , sa stii ca exista fara sa o fi intalnit niciodata, si sa mai stii ca nu o sa o intalnesti niciodata, dar impotriva tuturor , ea sa apara din nimic intr-o noapte ca oricare alta…
E aproape deprimant sa te gandesti ca atatia alti oameni, infasurati in cearsafuri gri, traiesc viata la acelasi nivel insuportabil la care o traiesti tu ; si mai apoi ii gasesti si te uiti la ei, intelegandu-le suferinta , curajul si nestramutarea ; si ti le intelegi si pe ale tale.
Iata inca un punct de reper . Acum nu mai exista nici o sansa sa ating pamantul.
I’m destined to fly forever.
September 17, 2009 at 10:38 am (Life)
M-am saturat sa o tot visez noaptea. Ce mama naibii ??
sau pe Engleza : My subconscious is doing dirty tricks with me. It’s not fair.
September 8, 2009 at 10:04 am (Ganduri actuale, Life)
Daca ai constiinta un pic mai dezvoltata decat starea de baza a ei cu care te-ai nascut, atunci stii ca , de fapt , esti infinit. Nu prea stii ce inseamna asta, nu stii daca ai fost dintotdeauna asa, sau ai devenit pe parcurs. Si , cu atat mai important, nu stii cum sa redevii infinit.
Prin Dumnezeu ? Asta e un raspuns facil, dar gresit. Nu poti sa devii infinit prin Dumnezeu, pentru ca nu il intelegi ( inca) pe Dumnezeu. Cum ai putea sa te bazezi pe cineva pe care il asculti , dar nu stii ce iti spune ?
Prin perseverenta ? Prin actul de a constientiza fiecare pas inainte, fiecare moment care te face mai mult decat esti deja ? Acesta e un raspuns la care ajungi dupa multa munca, dar e tot gresit.
Cum poti sa atingi infinitul , daca tu cresti prin proportii finite ? E ca in problema cu iepurasul si morcovele.. degeaba iepurasul micsora distanta pana la morcov cu jumatate la fiecare salt. Tot nu ajungea la el.. Si cum poti sa iti dai seama din aceasta anecdota, raspunsul acesta e cel mai periculos. Pentru ca tu vezi destinatia in fata, dar nu o poti atinge prin aceasta metoda niciodata.
Daca vrei sa stii cum sa redevii infinit, atunci trebuie sa stii ce inseamna sa fii nul. Matematic vorbind, singura modalitate de a ajunge la infinit este sa imparti o cantitate finita la zero. Atingerea infinita a Sinelui tau infinit, se face , deci, prin impartirea sinelui la nimic.
Acum, te intrebi ce poate sa semnifice nimicul ? Eu vreau sa cred ca nimicul inseamna niciun gand, nicio traire, niciun sentiment. Starea pe care oricine o poate atinge cu un pic de exercitiu mental, in care iti golesti toata mintea de idei, iti conferi liniste deplina imprejur, si atingi zeroul din tine. Daca inveti sa faci treaba asta cum trebuie, de fapt, in acele momente, esti la maximul prelungirii propriului tau sine. La un pas micut de celalalt Sine.
Dar la el , stii bine, nu poti ajunge inainte de a muri.
September 5, 2009 at 10:58 am (Life)
Zi de vara ( trecuta ) , de cu seara, un link nou-nout la blogul meu, pe site-ul lui Alice . Oficial al patrulea, ca poate, cine stie, oi mai fi avand si alti admiratori secreti 
Merita sa spun ca , in urma unei lungi letargii, probabil bine motivate, Alice si-a reinnoit blogul. Aceasta persoana are , pe langa doi ochi, doua urechi un nas si o gura, doua manute cu care scrie lucruri interesante.
August 3, 2009 at 5:13 pm (Life)
July 7, 2009 at 6:57 am (Life)
… that someone has the Answer.
There are only a finite ( and relative small ) number of possibilities out there. And because every single human being is unique, we can assume that there are as many theories about life as conscious people on this planet.
Chances are that most have gotten far, hundreds came close , and maybe someone even … ?
I was told that we weren’t even born . I was told that we need to be loved.
Meaningly.
July 1, 2009 at 6:33 pm (Life)
In mod evident , nu-i asa? , pofta mea de scris s-a stins cu desavarsire anul acesta. Ceea ce a inceput tumultuos in 2006 cu o sumedenie de povestiri , semipsihanalitice , semiconfesionale, acum se afla intr-o stare de letargie nesanatoasa. Nu vreau sa presupun ce fel de potential as avea, cat de mult sau de bine as putea scrie. De fapt, am mai multe idei de povestiri ( poate roman ?? ) in cap.
Ceea ce imi lipseste este curajul, increderea si talentul.
Asta nu m-a impiedicat in vreun fel sa incep niste lecturi pe care le programasem de multa vreme
Am inceput vacanta cu Procesul lui Kafka. M-am prins relativ repede care este modul corect in care trebuie citita cartea. M-am amuzat ( recunosc ) pe alocuri, am citit unele paragrafe de 10 ori si le-am cantarit ore intregi.. altele le-am acordat semnificatiile care simteam eu ca se potrivesc.
Una peste alta, nu ai cum sa nu descoperi macar unele raspunsuri aici. Poate fi chiar si un punct de pornire in dezvoltarea constiintei, dar numai cu conditia de a incepe calatoria cu mintea deschisa si limpede.
Daca ar fi acum sa ma gandesc, eu traiesc (deja) in cealalta realitate. Pot sa spun ca imi place si ca nu as inlocui asta cu nimic.
Din pacate, cel mai probabil, voi fi judecat si condamnat de cei mai multi pentru asta.
April 19, 2009 at 8:07 pm (Life)
“Vor ca Iisus sa opreasca toate astea cu o forta secreta, ascunsa in El. Vor un miracol! Asteapta un miracol de la el.. Vor ca Dumnezeu sa apara din ceruri si sa opreasca acest spectacol. Fac lucrul acesta dorind ca o putere divina sa ii opreasca “
Asta e un citat din cartea mea de capatai : ” Pandora. Incidentul Iisus ” de Frank Herbert.
Mi se pare o descriere mai exacta chiar decat ce s-a scris in Biblie despre aceasta macabra scena a rastignirii. Si intr-adevar , lumea.. GLOATA , vroia doar minunea suprema. Dovada intrinseca a faptului ca Dumnezeu exista. Era ca si cum insusi Divinitatea i-ar fi luat pe fiecare de mana. Evident ,Iisus putea, daca ar fi vrut , sa scape din acea imprejurare. Dar si-ar fi ratat conditia de Mantuitor, salvator al omenirii.
Ins e un lucru pe care mi-e cu neputinta sa il explic ( poate ma ajutati voi) : De ce a strigat Iisus cu ultima sa suflare de pamantean : “Tata! De ce m-ai parasit?” . Cum putea Iisus sa se indoiasca de prezenta divina din El si de pretutindeni, cand tocmai Ii indeplinea “misiunea” ?
Si o idee personala : Iisus nu era fiul lui Dumnezeu , in sensul indicat de Biblie. Iisus era doar un om obisnuit, dar care avea o constiinta superioara foarte puternica si activa. Probabil ca era un fel de “mentat” ( termen din Dune ) . Admirabil cum si-a transmis toate aceste energii spre fapte pozitive. A fost intr-adevar un Christ veritabil, un antitetic total al lui Hitler ( de exemplu ).
Dar totusi, era doar un om. Nu putea sa zboare, sa alerge 10 metri intr-o secunda, sau sa isi tina respiratia o ora. Iar nasterea lui dintr-o fecioara este cat se poate de improbabila. Biologic nu este posibil ca o femeie ( umana ) sa ramana insarcinata fara sa existe un act sexual. Ceea ce a incercat ( si reusit ) Biblia sa induca, faptul ca Iisus era un SUPRAOM, a fost cat se poate de fals, cred. Si , astfel, acest concept de supraom, pus in corelatie cu INVIEREA, pare un lucru chiar normal. Orice supraom poate sa invie. Nu?
Dar daca Iisus era un simplu Om? Atunci invierea Lui, care va fi si a noastra, e doar un final fericit care o sa ni se intample tuturor.Asta e adevaratul mesaj al sacrificiului sau si a minunii invierii sale : fiecare dintre noi, la capatul acestei vieti , suntem asteptati sa il urmam pe Iisus in imparatia cerurilor.
Daca vrem si putem sa credem in asta
|
