How sick is that ?

Ce moduri ciudate am de a ma elibera….

Am fost rabdator, am asteptat stiind ca momentul va veni pana la urma. Iar eu nu trebuia sa fac nimic sa ii grabesc aparitia fantastica. Am fost foarte norocos in seara asta. In noaptea aceasta am ajuns la nivelul la care tanjeam sa ajung de atata vreme..

Sa fiu exact acolo .. la mjloc, primul sub cei initiati, primul sub cei care vad clar pentru ca asa s-au nascut. Am vrut ,si am reusit, sa ajung acolo unde vad destul de clar ceea ce vad initiatii , dar sunt atat de impamantat in solul asta cotidian.. pot sa vad si profanitatea lumii si sacralitatea ei.

Am ajuns acolo unde, desi imi dau si ultima suflare si ultimul strop de bunatate din mine, sunt continuu inselat si lovit de viata, si eu continuu ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Nici nu ma mai doare. Nu mai are cum sa ma doara vreodata ceva. NICIODATA!!!!

ps : am participat la un turneu de Poker pe internet in seara asta. Am terminat al 9-lea ( din 2000 )

Primii opt jucatori se calificau la un turneu de 5000 de euro. La mana la care am pierdut toate chipsurile, am avut AA si am mers all-in preflop. Am pierdut. Si nu am simtit nici ura, nici tristete.

Mi-am deschis imediat Visual Studio-u si m-am apucat de treaba. Apoi mi-am dat seama ca pot sa scriu despre seara asta.

ps2 : a .. da. Ea fumeaza . Ceea ce mi-am inchipuit de multa vreme. Extrem de previzibil.

Post a Comment