Asta e unul dintre acele acte umane care imi provoaca cea mai mare repulsie. Ignorarea nu e un sentiment, nu e o traire, e pur si simplu un produs ( o alegere ) a ratiunii. Fara nici un pic de interventie din partea constiintei , mai mult se poate presupune ca e un act de protejarei a constiintei. Ignorarea inseamna refuzul unui anumit aspect al vietii tale, si reprezinta pana la urma o ingradire proprie. Ca si cum amaratul de canar si-ar construi propria sa colivie, si s-ar baga in ea de bunavoie . Ignorarea unei categorii sociale, a unor oameni, a unor situatii , a unor sentimente inseamna refuzul constientizarii lor, dar presupune o stare de alerta permanenta , pentru predetectarea evenimentului , actului.
O persoana care este obiectul ignoarii se numeste ignorat. Tot aici merita mentionata apropierea de ignorant , un cuvant care poate duce in greseala utilizatorul sau . Ignorant inseamna neincrezator, superficial, naiv.Ignorarea se poate naste din mai multe cauze, care toate au front comun teama. In primul rand , teama de situatia ignorata, de ignorat(a) , de propriile sentimente care se neaga. Ignorandul e cel care refuza pentru ca stie ca ii va fi greu ( rau ) daca accepta evenimentul.
Si ultima parte teoretica legata de acest subiect. Ignorarea nu are de a face cu binele sau raul. NIci ingerii , nici demonii ( personali ) nu influenteaza ignorarea. E pur si simplu o alegere proprie a ratiunii neinfluentate.
Din punctul meu de vedere , e o alegere cat se poate de gresita. Si nu neaparat pentru refuzul unei bucatele de viata, cat pentru durerea cauzata ignoratului. De fapt, s-ar putea sa fie una dintre cele mai concludente si eficiente metode de a face pe cineva sa sufere. Ignorarea e mai presus de ura . Aceasta din urma are avantajul de a pastra legatura interrumana, insa ignorarea consta in ( la nivel global ) ruperea oricaror legaturi existente si chiar uitarea intentionata a amintirilor comune.
De ce am scris acest post ? Pentru ca in ultimele 3 zile am jucat ca ignorat pe scena vietii. Ceea ce ma deranjeaza cu adevarat nu e faptul ca acest lucru mi s-a intamplat de prea multe ori, ci ca de data asta, pare sa fie ascuns. Adica, e un fel de joaca de a ignorarea. Candva, am suferit din pricina unor ignorari cat se poate de pe fata. Insa acum, cand se petrec niste lucruri care nu le controlez ( nici macar nu le pot observa corect ) care ma influenteaza , nu pot decat sa ma las purtat de val.
Imi e absolut imposibil sa prevad ce va urma.
geni said,
October 17, 2008 at 4:43 pm
Ignorant inseamna incult, fara cunostinte elementare, nestiutor, dupa DEX.
Tu te referi la cel care-l ignora pe celalalt, adica nu-l baga in seama, un fel de ignorator? Si extrapoland oarecum il numesti “neincrezator, superficial, naiv”, “teama” fiind motivul pt. care respectiva persoana ia atitudinea asta fata de ignorat?
De multe ori atribuim celor din jur propriile noastre justificari ale actiunilor, iar realitatea poate fi cu totul alta (banala, dura etc).
centrefold said,
October 17, 2008 at 5:21 pm
Ignorant nu e chiar nestiutor ( chair daca asta scrie in DEX ) . Mai degraba e un nestiutor voluntar, adica unul care alege sa nu stie ceva.
Si de aici vine extrapolarea, ignorandul alege sa ignore, ignorantul alege sa nu stie…
Crina Maria Baciu said,
January 11, 2009 at 10:04 pm
Am picat pe-aici din nimereală şi am fost surprinsă să văd că nu accepţi definiţia din DEX şi te încăpăţânezi să crezi definiţia ta. E bine să greşeşti, atâta timp cât poţi să înveţi din greşeli. Dar până la urmă poate acceptă Academia Română definiţia ta, că au legalizat ei greşeli şi mai grave de dragul… poporului şi şi-aşa mulţi fac greşeli în legătură cu cuvântul ăsta. Nu-i aşa?
Salutare monşer!
centrefold said,
January 12, 2009 at 11:50 am
definitia mea nu contrazice DEXul. E doar o completare … o specificare mai exacta a termenului.
Daca intrebi un copil de 3 ani care e capitala Burkinei Faso , aproape sigur ca nu va sti. Asta insa nu il face defel ignorant.